Din anii '90 încoace, guvernanţii sau parlamentarii au instituit peste 50 de sărbători legale. Şi numărul lor este pe punctul de a creşte vertiginos. Numai în ultimele luni, în Parlament s-au adunat aproape 10 propuneri care vizează declararea de noi sărbători oficiale.
Potrivit unei iniţiative legislative recent depuse la Senat, românii ar trebui să sărbătorească Newruz (Anul Nou iranian) şi Kâdârlez (venirea primăverii) pe 21 martie, respectiv, pe 6 mai.
Alte propuneri legislative vizează instituirea Zilei Naţionale a Ambulanţei din România, a Zilei Deţinuţilor Politici Anticomunişti din perioada 1944-1989, declararea zilei de 30 noiembrie ca sărbătoare legală la Senat, a celei de 23 august drept Ziua Comemorării Victimelor Fascismului şi Comunismului şi a zilei de 21 decembrie - Ziua Memoriei Victimelor Comunismului din România.
Parlamentarii mai trebuie să decidă şi cu privire la instituirea Zilei Patrimoniului Mondial din România, dar şi cu privire la declararea zilei de 8 septembrie drept Ziua Romilor Creştini.
Toate aceste propuneri care ar putea deveni lege s-ar adăuga lungului şir de sărbători naţionale. Cea mai recent intrată pe această listă este ziua de 15 ianuarie, declarată anul trecut Ziua Culturii Naţionale.
Cu un an înainte, în 2009, s-au instituit Ziua Tatălui, sărbătorită în a doua duminică din mai, şi Ziua Mamei, sărbătorită în prima duminică din mai.
Din cele peste 50 de sărbători naţionale, doar 11 sunt şi libere prin lege. Altele, implică însă plata dublă a zilei de lucru, sau cheltuirea unor sume de bani pentru organizarea unor manifestări.
Comparativ, totuşi, cu alte state din Uniunea Europeană, în România ar mai fi loc de zile libere. De exemplu, Cipru are 17 zile libere pe an, iar Belgia 16.
Din anii '90 încoace, guvernanţii sau parlamentarii au instituit peste 50 de sărbători legale. Şi numărul
