Până în decembrie 1989 exista un embargou asupra documentelor privind începuturile mişcării comuniste din România, mai ales asupra acelora care ar fi putut umbri imaginea patriotică şi revoluţionară. Cercetările dedicate începuturilor Partidului Comunist sunt puţine, documentaţia e lacunară. În anii 1991-1992 şi 1994, o echipă de istorici şi arhivişti români a avut ocazia să facă cercetări în Arhiva Kominternului şi Kominformului, aflată la Centrul Rus pentru păstrarea şi studierea documentelor istoriei recente din Moscova. Au depistat şi microfilmat un număr considerabil de documente referitoare la comuniştii, mişcarea comunistă şi Partidul Comunist din România. Acest material documentar încă n-a fost publicat sistematic.
Abia în 2001 a apărut, sub egida Arhivelor Naţionale ale României, un volum de documente extrase din arhiva Kominternului - intitulat "Copilăria comunismului românesc în arhiva Cominternului" şi coordonat de A. Tudor-Pavelescu - dar din perioada 1919-1924 au fost selectate pentru acel volum doar 19 documente.
De aceea, apariţia la Editura Enciclopedică a acestui masiv tom "Sub steag străin"*, semnat de Costin Feneşan, este de salutat şi va fi extrem de utilă cercetărilor viitoare. Volumul elaborat de Costin Feneşan cuprinde 246 de documente din anii de debut al mişcării comuniste din România, care se referă la alăturarea socialiştilor de stânga la Revoluţia bolşevică din 1917, la frământările legate de afilierea Partidului Socialist din România la Komintern, în 1920, la transformarea acestuia în partid comunist, secţie a Kominternului, la activitatea îndreptată împotriva intereselor naţionale ale României, la dependenţa totală faţă de diktatul Comitetului Executiv al Kominternului, exercitat prin Federaţia Comunistă Balcanică.
Ce reiese din documente? Partidul Comunist din România se afla în pragul disoluţiei încă din primi ani
