Hrisovul domnesc este de pe vremea voievodului Constantin Şerban Actul domnesc este deschis publicului larg, însă nu în original. La arhivele naţionale teleormănene există şi acte de delimitare a terenurilor din judeţ şi o înştiinţare a guvernului cu privire la averea lui Tudor Vladimirescu.

Cel mai vechi document din judeţ este un hrisov domnesc, care datează de la 1 mai 1654. Acesta face parte din colecţia „Achiziţii” şi, fiind mai vechi de 200 de ani, publicul alexăndrean poate să îl vadă doar în copie. „În general dacă un document datează dinainte de 1800, noi căutam să arătăm fotocopia, şi nu orginalul” spune directorul Serviciul Judeţean Teleorman al Arhivelor Naţionale, Cătălin Zarzără.

Hrisovul este scris pe o foaie mare de pergament în limba slavonă. „Hrisovul reprezintă un un act domnesc. În cazul de faţă este vorba de domnitorul Constantin Şerban. Prin acest act << se întăreşte mai multor persoane din Scărişoara, judeţul Romanaţi, o moşie în câmp şi în siliştea satului, cumpărată în vremea lui Matei Basarab>>. Practic, este vorba de o recunoaştere a unor teritorii a mai multor persoane . Este un fel de împroprietărire, dar ei deja stăteau acolo, deci domnitorul a recunoscut că proprietatea este a lor. Mai mult ca sigur, aceste persoane erau boieri, oameni înstăriţi. În acea perioadă nu oricine putea să aibă pământ. Judeţul Romanaţi era o organizare administrativ-teritorială veche din care atunci făcea parte zona Islaz-Turnu Măgurele, iar siliştea este un sat părăsit, probabil din cauza bolilor sau a sărăciei”, explică Cătălin Zarzără. Acesta a mai precizat că limba în care este scris documentul, slavona, era limba oficială care se folosea în cancelaria domnească.

Hrisovul a fost refăcut în laboratorul de restaurare al arhivelor naţionale din Bucureşti, înainte de 1989. Acesta nu mai are însă sigiliul domnesc original, pentru că s-a deterior