În Aula Magna a Academiei Române a avut loc luni, 4 aprilie a.c., şedinţa festivă de aniversare a 145 de ani de la înfiinţarea înaltului for al culturii ţării noastre. Deschizând manifestarea oficială, dl acad. Ionel Haiduc, preşedintele Academiei Române, a făcut mai întâi o trecere în revistă a istoriei acestui lăcaş al spiritualităţii române. (...)
În Aula Magna a Academiei Române a avut loc luni, 4 aprilie a.c., şedinţa festivă de aniversare a 145 de ani de la înfiinţarea înaltului for al culturii ţării noastre. Deschizând manifestarea oficială, dl acad. Ionel Haiduc, preşedintele Academiei Române, a făcut mai întâi o trecere în revistă a istoriei acestui lăcaş al spiritualităţii române. Încă de la întemeierea ei, Societatea Literară Română, devenită, chiar în prima ei sesiune din vara anului 1867, Societatea Academică Română, a îndeplinit sarcini menite să asigure naţiunii române înaintarea culturală şi afirmarea ei în concertul culturilor lumii. A fost trecută în revistă într-un amplu raport prestigioasa şi vasta activitate literară şi ştiinţifică în ţară şi peste hotare, precum şi prezenţa remarcabilă a Ac Publicitate ademiei Române în rândul celorlalte academii din lume. În cea de-a doua parte a manifestării, dl acad. Marius Sala, vicepreşedinte al Academiei Române, a prezentat tomul al XIX-lea din monumentala lucrare Dicţionarul-Tezaur al Limbii Române. Începutul a fost făcut în anul 1906, când Sextil Puşcariu primea misiunea de a elabora dicţionarul. Printr-o muncă titanică (timp de 43 de ani), ajutat de o echipă din Cluj, Puşcariu a reuşit să publice, până în 1948, literele A–C, D(de), F–I, J–L (până la cuvântul lojniţă). Din 1965, lucrarea a fost reluată, după noi principii, sub conducerea academicienilor Iorgu Iordan, Al. Graur şi I. Coteanu, în cele trei institute academice de la Bucureşti, Cluj şi Iaşi (în perioada 1965–1997 s