O reacţie binevenită a unui grup de intelectuali a reîncins discuţia despre pornografie. Mai sînt însă nişte întrebări interesante de pus. Cea principală: ce e cu acest acces subit de pudibonderie? Să fie pentru că pornografia e un accesoriu ipocrit al site-urilor de ştiri generaliste? Şi de aici pornind, oare de aceea se insistă asupra definiţiei pornografiei?

De ce se dă o lege care se adresează nimănui?

Siteurile româneşti porno sînt extrem de puţine, sînt de obicei clone penibile ale celor mari şi ultracunoscute. Românii accesează în proporţie mai mică de 1% siteuri româneşti porno. Industria porno în România, în toate formele ei, este infimă. Era la cîteva sute de mii de euro pe an pe cînd nu era criză. Cu această lege, o industrie inexistentă îşi va ai primi probabil o lovitură finală. Vor prospera restul portalurilor de afară, asupra cărora legea nu are nici o putere.

Să fie chiar aşa de mare amatorismul Guvernului încît să propună legi care să se aplice nimănui?

Un material excelent despre gustul pentru pornogafia “de afară”, pe money.ro.

Ce e porno?

În propunerea iniţiatorului, Guvernului adică (o puteţi vedea aici împreună cu toţi paşii făcuţi cu amendamente etc.), pornografia avea o definiţie interesantă, care bătea departe…

“prin materiale cu caracter pornografic, se înţelege obiecte, gravuri, fotografii, holograme, desene, scrieri, imprimate, embleme, publicaţii filme, înregistrări video sau audio, spoturi publicitare, programe şi aplicaţii informatice piese muzicale precum şi orice alte forme de exprimare care prezintă explicit sau sugerează o activitate sexuală” (propunerea cu amendamente, aici)

Ce e porno “prin intermediul”?

Comisia de cultură din Senat a amendat acel “sugerează” periculos. Şi totuşi, în aceeaşi direcţie intervine brusc şi domnul Radu F. Alexandru care pare că atacă în alt