- Comentariu - nr. 759 / 8 Aprilie, 2011 • Atestat documentar la 1309, satul sibian AMLAS are, prin stradaniile unuia dintre fiii sai sasi, Georg Gottschling, o prima monografie, scrisa si tiparita in limbile romana si germana. Facem precizarea ca de numele acestei vechi asezari sibiene, cu statut de "ducat” al Transilvaniei Medievale, se leaga si o scurta perioada a domniei voivodului muntean Laiota Basarab, zis Basarab cel Batran (1473-1474, 1475-1476 si 1476-1477), recunoscut ca Domn al Tarii Romanesti si stapan, o vreme, al "Tinutului Amlasului si Fagarasului”. A fost "asezat” pe scaunul domnesc cu sprijinul ostirii biruitoare a domnitorului Moldovean Stefan cel Mare (si Sfant), el invingand, pe paraul Vodna, in apropiere de Buzau, armatele conduse de domnitorul aservit turcilor, Radu cel Frumos, ca urmare fiind inlaturat de pe tron. • Intr-un alt perimetru geografic al judetului Sibiu, hrisoavele vremurilor de mult trecute atesta cei 685 de ani de vechime documentara a Salistei, capitala economica si spirituala a romanilor margineni. De pe sesul Salistei, inginerul-constructor de avioane, Aurel Vlaicu, lansa, in vara anului 1912, primul sau aeroplan; cu 60 de ani in urma, ciobanii-oieri, cat si fiii si fiicele acestora, puneau in scena opereta-pastorala "La sezatoare”, creatie a compozitorului banatean Tiberiu Brediceanu; Ionel Pavel si Ion Moga, doi dintre cei 11 academicieni – fii ai Salistei sau ai satelor apartinatoare administrativ – au fost cinstiti la implinirea a 110 si respectiv 105 ani de la nastere; doua reuniuni salistene au trecut si ele de pragul aniversar jubiliar: cea a meseriasilor si calfelor, datand din anul 1882, precum si cea a formatiei corale, veche de o jumatate de secol, la fel si Biblioteca publica oraseneasca ASTRA, nume imprumutat de la surata ei mai mare, cea de la Sibiu. • In toamna anului 1852 aparea la Sibiu, sub obladuirea celui