Până de curând, în Bucureşti existau 133 de clădiri încadrate în clasa unu de risc seismic. Dintre ele, 13 au fost consolidate prin programul Guvernului, iar opt din fondurile propietarilor. Restul de 112 au nevoie de consolidare urgentă, fiind considerate pericol public. „După 1990, în Capitală au fost expertizate peste 2700 de clădiri. În urma expertizelor s-a făcut o listă de circa 120 de clădiri cu bulină roşie“, spune prof. dr. ing. Dan Lungu. Toate aceste clădiri au patru sau mai multe etaje şi sunt construite în anii ’30, pe vremea când nu existau cunoştinţe de inginerie seismică. „Rezistenţa lor până acum a fost întâmplătoare, iar din numărul total, 22 au căzut la cutremur“, explică dl. Lungu. Asociaţiile de proprietari din lista imobilelor cu probleme sunt toate notificate. Ultima notificare fiind datată în noiembrie 2006, spune doamna Aurelia Radu, şeful serviciului de consolidari Bucureşti. Notificarea constă într-un avertisment dat proprietarilor despre încadrarea în risc seismic al imobilului, precum şi ce măsuri trebuiesc luate la nivelul asociaţiilor. Se întocmeşte un dosar care se depune la Primărie. „Din totalul clădirilor cu risc seismic, 50 de asociaţii au depus dosarele la Primăria Capitalei, acestea fiind în diferite faze de proiectare sau execuţie“, spune doamna Radu. Din păcate, primăria are mari probleme cu modul în care propietarii înţeleg situaţia sau cu voinţa acestora. „Nu putem să începem consolidările în baza contractelor încheiate ca urmare a procedurilor de achiziţie publică legală, deoarece un anumit număr de propietari din cadrul unui imobil refuză semnarea contractelor de finanţare şi restituire a sumelor alocate de la bugetul statului.” Odată încheiat contractul, propietarul are obligaţia să returneze banii alocaţi consolidării clădirii pe o perioadă de 25 de ani, cu rată fixă, fără dobândă. Deşi legislaţia este generoasă, iar c