- Cultural - nr. 760 / 9 Aprilie, 2011 In semn de respect reciproc, de pretuire, pe care o au, si unul si altul, fata de opera celuilalt, doi poeti geniali, Adrian Paunescu si Ferenc Baranyi, s-au angajat sa transpuna in limba materna a fiecaruia cate zece poezii, alese dupa proprie preferinta, din opera celuilalt. Astfel, Adrian Paunescu si-a propus sa transpuna in limba lui Eminescu zece poezii selectate de el dintre cele scrise de poetul Ferenc Baranyi, iar acesta din urma sa invesmanteze in limba lui Petöfi acele zece poeme ale lui Adrian Paunescu care ii sunt mai aproape de inima sa. Am salutat cu dragoste si respect, intr-un numar al revistei "Együtt – Impreuna”, acest gest de emotionanta fraternitate a doua genii poetice de talie europeana, carora, dincolo de marele lor talent, le putem recunoaste si o alta semnificativa trasatura care i-a indemnat la aceasta strangere de mana, aceea ca si "inima liricii lor tot in partea stanga bate.” Ca prim pas, in paginile aceluias numar de revista, am si publicat cele zece poeme paunesciene, pe care poetul de la Budapesta, printr-o inspirata stradanie, le-a facut sa-si arate remarcabila stralucire si in limba natiunii sale. Aceste zece poeme, dimpreuna cu varianta originala in limba romana, ii sunt oferite cititorului de limba maghiara, din Romania, din Ungaria, si de pretutindeni, si in acest volum editat de catre Asociatia Culturala si de Prietenie "Együtt - Impreuna”. Asteptam, cu firesc interes, cu nerabdare desigur, si talmacirile prin care, la randul lui, marele poet roman isi propusese sa inlesneasca cititorului de limba romana contactul cu opera colegului sau din Ungaria, cu frumusetea poeziilor lui Ferenc Baranyi. Spre marea noastra tristete insa, in 5 noiembrie 2010, inima lui Adrian Paunescu a incetat sa mai bata. Destinul a pus astfel capat nedrept atator numeroase proiecte ce nu se puteau naste decat prin ta