Cetăţenii micii insule din Atlanticul de Nord refuză să ramburseze banii creditorilor internaţionali ai băncii Icesave, cu riscul de a supăra Uniunea Europeană. Islandezii au respins, prin referendum, sâmbătă, acordul privind rambursarea a 3,9 miliarde de euro cerute de Londra şi Haga după falimentul băncii Icesave, în 2008.

Circa 230.000 de alegători au fost chemaţi să se pronunţe, pentru a doua oară în decurs de un an, în legătură cu acordul Icesave, banca online al cărui faliment a afectat aproape 340.000 de depunători britanici şi olandezi.

În martie 2010, islandezii respinseseră, în proporţie de 93 %, acordul Icesave într-o variantă care era mai puţin favorabilă Islandei. Acum, 57, 7 la sută dintre ei au spus „Nu", şi 42,3 la sută au spus „Da", după numărarea, ieri, a peste 70 la sută din buletine. Noul acord i-ar fi permis Islandei o eşalonare a plăţilor până în 2046, la o rată a dobânzii de 3 % pentru 1,3 miliarde de euro pentru Olanda şi 3,3 % pentru 2,6 miliarde de euro pentru Marea Britanie.

Premierul Johanna Sigurdardottir, care conduce o coaliţie de centru-stânga, şi-a exprimat „decepţia" că acest acord considerat „capital" pentru Islanda a fost respins de către concetăţenii săi. Ea a subliniat că rezultatul este „un şoc" pentru Executiv, dar şi pentru Parlament după ce deputaţii aprobaseră acordul. În schimb, şeful statului, Olafur Ragnar Grimsson, a refuzat să ratifice documentul înainte de a fi supus consultării publice.

Pentru a se achita faţă de Marea Britanie şi Olanda, fiecare locuitor al acestei mici insule din Atlanticul de Nord ar trebui să plătească aproape 12. 200 de euro, cu excepţia dobânzilor.

Reykjavik riscă izolarea

Gudmundur Olafsson, economist şi profesor la Universitatea din Islanda, susţine că după victoria „Nu-ului", conflictul dintre Islanda, Marea Britanie şi Olanda va ajunge la Asociaţia Eu