Muzica celor din Taraful Haiducilor (Taraf of Haidouks) a trecut graniţele ţării încă dinainte de Revoluţie. Au avut sute de concerte în Anglia, Japonia, America şi în multe alte ţări, au cântat pentru Johnny Deep, Nicolas Cage şi au apărut în mai multe producţii cinematografice.
Muzica le curge prin sânge celor unsprezece ţigani care formează astăzi Taraful Haiducilor din Clejani, iar pasiunea lor de a cânta se transmite celor care îi ascultă trezindu-le un chef fantastic de joc pe muzica lor. Comuna Clejani, localitatea în care trăiesc lăutarii a fost atestată în 1538. Tot atunci şi-au făcut apariţia aici şi primii ţigani, unii dintre ei lucrând pe moşia lui Mişa Anastasievici, iar alţii făcând cărămizi sau remarcându-se talentul de cânta.
De atâtea secole, ei îşi spun”ţigani” şi se mândrsc cu asta. Clejanii nu vor să se fandosească numindu-se rromi. Taraful din Clejani, aşa cum s-a numit la început, a luat fiinţă în 1983, bazele fiind puse de Ion Albeşteanu, un renumit dirijor, eforturilor acestuia alăturându-se şi Speranţa Rădulescu, etnomuzicolog. Primele ieşiri din ţară ale tarafului au fost în 1988, în perioada regimului comunist, în Franţa şi Elveţia.
Drumul străinătăţii
În 1990, muzicanţii primeau vizita lui Stepháne Karo şi Michel Winter, doi belgieni fascinaţi de muzica lor.
“Ne-au propus să colaborăm, să plecăm în străinătate şi să cântăm. Ne-am gândit bine ce să facem, dacă să plecăm sau nu pentru că nu-i cunoaştem. Am vorbit cu soţiile noastre, pentru că familia pentru noi este pe primul loc, şi după câteva zile le-am spus celor doi că suntem de acord”, povesteşte Caliu, unul dintre vechii membri ai tarafului.
Avea doar patru ani când a pus mâna pe vioară şi a început să “fure” muzica de la cei mai mari din grup. “Eram ca un mic extraterestru. Urmăream foarte atent ce făcea maestrul Albeşteanu şi făceam şi eu. În 1973 m-
