Pinul (Pinus silvestris) este, ca si bradul, de altfel, un arbore rasinos, conifer, care iubeste locurile insorite si creste si la altitudini mai mici, nu numai in zonele montane.
Pinul are frunze aciculare, lungi de 6, 7 cm, si conuri de forma globulara. Are radacina adanca si bine infipta in pamant de aceea si rezista in fata furtunilor.
In scop medicinal, de la pin se recolteaza si se folosesc mugurii, cu miros aromatic, placut, specific. Mugurii de brad sunt bogati in ulei volatil, rasini, principii amare, pinitol, flavonoizi, vitamina C.
Preparatele din muguri de pin care, cu putin efort, se pot pregati si acasa, sunt un remediu excelent in infectiile respiratorii acute, bronsite, traheite, laringite, si in infectiile urinare. Datorita continutului mare de vitamina C, mugurii pot fi folositi si in boala numita scorbut.
Mugurii de pin se culeg in lunile aprilie-mai. Cel mai simplu este sa-i cumperi din piata daca, prin apropiere, nu este vreun pin. Mugurii proaspeti, care pot fi tinuti un timp si la frigider, in pungi de hartie sau in borcane cu capace bine infiletate, sunt recomandati in obezitate. Cativa mugurii cruzi de pin, mestecati bine inainte de fiecare masa, taie pofta exagerata de mancare.
Decoctul din muguri de pin se prepara din trei linguri de planta la un litru de apa. Se fierbe 15 minute, se strecoara si se bea. Infuzia din muguri de pin se prepara din doua linguri de planta puse la infuzat, pentru 15 minute, in 250 ml de apa clocotita, dupa care se strecoara si se bea indulcit cu miere de albine. Se pot bea doua cani pe zi.
Infuzia se recomanda in afectiunile pulmonare si infectiile urinare, pinul fiind un excelent antiseptic al cailor urinare. Folosita la bai de aburi, infuzia de muguri are darul de a reda stralucirea tenului oboist, palid, lipsit de viata.
Suferi
