Complotiştii, sprijiniţi de URSS, încercau să preia conducerea României prin împuşcarea mortală a lui Nicolae Ceauşescu. La finalul anilor ’80, grupul care complota împotriva dictaturii, format din ofiţerii Nicolae Militaru, Ştefan Kostyal şi Radu Nicolae şi din civilii Iliescu şi Măgureanu, şi-a radicalizat acţiunile.
Constanţa a fost epicentrul unei mişcări clandestine a cărei finalitate se dorea a fi o lovitură de stat militară de tip sud-american. Complotiştii, cu sprijin sovietic, încercau să preia conducerea prin împuşcarea mortală a lui Nicolae Ceauşescu. Armele ar fi urmat să fie obţinute de la o unitate militară din comuna Mihail Kogălniceanu, printr-un document fals creat de câţiva croitori din Constanţa. Muncitorii constănţeni urmăreau ca prin acţiunile lor să provoace prăbuşirea dictaturii comuniste, care le afecta viaţa de zi cu zi. Grupurile lui Iliescu şi Militaru urmăreau numai să dea o lovitură de stat. „Adevărul" a urmărit traseul personajelor care au populat această poveste despre clandestinitate, cu aspecte de film prost cu spioni.
Citiţi şi:
Invazia sovietică trebuia să înceapă de la Constanţa
Constantin Iordache: „Şi dacă au murit oameni, ce? Aşa e la Revoluţie"
Revoluţie şi impostură la Constanţa
Un croitor, un barman şi un cojocar
În 2003, Gheorghe Chiricescu, croitor din Constanţa, a finalizat un manuscris intitulat „Vremea ticăloşilor". Este o broşură pe care nu a trimis-o niciunei edituri, din lipsă de fonduri. Ticăloşii din titlu sunt oamenii alături de care croitorul a complotat la un plan de ucidere a lui Nicolae Ceauşescu: Nicolae Militaru, Ion Iliescu, Virgil Măgureanu şi căpitanul de rangul I Radu Nicolae.
În 1986, Gheorghe Chiricescu nu era un muritor de foame, dar traiul fără căldură iarna, lipsa alimentelor şi corupţia din sistemul de sănătate l-au împins să conf