Intram intr-o cofetarie si mancam o prajitura. Ne place. Si organismului ii place. Daca insa luam componentele unul cate unul - faina, zaharul, ouale, sarea, uleiul - si le mancam separat nu ne mai plac. Substantele sunt aceleasi, compozitia alta.

Pentru acelasi motiv, organismului "nu-i place" sa primeasca elementele din bobul de cereala, unul cate unul. Prefera compozitia.

Este cea mai simpla explicatie pentru un fapt atat de complicat incat si specialistilor le vine greu sa-l explice.

Cerealele de care avem nevoie

Se pare ca organismul are nevoie de multe cereale, poate chiar de toate - macar din cand in cand. Si nu sunt putine: grau, secara, orz, orez, porumb, hrisca, ovaz, mei, sorg.

Omul primitiv manca boabele intregi. Avea si dintii buni. Omului modern ii place sa-si faca faina, bob decorticat, tarate, bob spart.

Cele mai recente studii arata ca organismul doreste boabele intregi. Le vrea asa cum le-a facut natura, aventual inmuiate in lapte sau iaurt, ca sa fie mai moi.

Boabele intregi reduc rata mortalitatii

Intrucat ne aflam intr-un domeniu greu de studiat sub aspectele teoretice, majoritatea constatarilor au la baza teste efectuate pe loturi reprezentative.

Astfel, testand pe 36.000 persoane, barbati femei si copii, cercetarea Health Professionals' Study, data publicitatii in Canada, constata o reducere a ratei mortalitatii cu 20%, in cazul celor care, la micul dejun, consumau o portie de boabe cerealiere - indiferent care.

Tot in Canada, Iowa Women's Health Study (IWHS) a presupus testarea unui lot de 35.000 femei trecute de menopauza, dispuse sa consume, cu titlu de experiment, trei portii de graunte intregi pe zi.

Si in acest caz, dupa doi ani, s-a constatat o rata a mortalitatii cu 7% mai mica decat la persoanele care nu con