Summitul de primăvară de la Bruxelles a statuat constituirea pactului de competitivitate, numit „Euro plus”.

Cu câteva excepţii, statele europene au aderat la acest pact care îşi propune să crească nivelul competitivităţii europene şi să întărească stabilitatea zonei. Pactul nu fixează clar măsurile pe care trebuie să le ia fiecare ţară, ci numai obiectivele: stimularea competitivităţii, a ocupării forţei de muncă, sustenabilitatea fiscală şi consolidarea stabilităţii financiare.

În acelaşi timp, documentul recomandă reformele ce pot fi adoptate. Deşi gândit iniţial pentru ţările din zona euro, la pact au aderat şi ţările din afara acesteia, respectiv România, Bulgaria, Danemarca, Letonia, Lituania şi Polonia. Marea Britanie, Suedia, Cehia şi Ungaria au decis să nu adere.

În ceea ce priveşte sustenabilitatea finanţelor publice, una dintre măsuri ar putea fi chiar înscrierea în Constituţie a clauzei privind impunerea unui deficit bugetar de 3 % din Produsul Intern Brut şi a unei limite a datoriei publice de 60 % din PIB.

România şi-a asumat disponibilitatea adoptării acestor măsuri iar Bulgaria a fost prima ţară, din afara zonei euro, care a anunţat că va fixa prin Constituţie pragul datoriei publice. Cehia şi Ungaria au preferat să rămână în afara „Euro plus” şi au criticat faptul că pactul a fost negociat de ţările zonei euro fără o consultare a statelor care nu au adoptat moneda euro.

Ungaria a revenit cu detalii privind refuzul aderării la pact. Oficiali maghiari au explicat că Ungaria a refuzat să adere la pactul de competitivitate, propus de Uniunea Europeană, pentru că nu este de acord cu un singur punct al acestuia, cel privitor la armonizarea sistemelor fiscale. Aderarea ar putea fi posibilă la o dată ulterioară, însă, pentru ca acest lucru să se întâmple, Ungaria doreşte ca ţările care au iniţiat pactul să clarifice ce îns