Peliculele englezului Alfred Hitchcock, „maestrul suspansului“, după cum este el cunoscut, au adus culoare în lumea cinematografică, chiar dacă unele sunt alb-negru. El este pionierul multor tehnici în filmele de suspans sau în thrillerele psihologice. Titluri precum „Păsările“, „Psycho“ sau „La Nord, prin Nord-Vest“ sunt capodopere care, deşi nu au prea multe efecte speciale, impresionează prin coloana sonoră, decor, unghi de abordare şi alternanţa neaşteptată dintre pace şi tragedie. Operele de artă ale lui Hitchcock pot părea plictisitoare pentru privitorul anului 2011, care a fost obişnuit, vrând-nevrând, cu efectele speciale din filmele contemporane. Însă, pentru cei care sunt curioşi să vadă cum a început totul, înainte de monştri şi creaturi supranaturale, universul lui Hitchcock aşteaptă să fie descoperit. Colaborarea lui cu lumea filmului a început în 1921 şi s-a sfârşit în 1976, când britanicul a turnat ultima lui peliculă, numită „Complot de familie“. Apariţia sa în majoritatea filmelor lui, ca personaj figurant, l-a transformat într-un simbol cultural. Activitatea cu o întindere de peste jumătate de deceniu i-a adus neaşteptat de puţine premii; câteva filme ale lui au câştigat Oscaruri, dar nici unul dintre ele nu a fost pentru regie. În schimb, în 1979, cu un an înainte de moartea sa, Hitchcock a primit un premiu AFI, fiind cinstit pentru contribuţia lui la îmbogăţirea culturii americane. Peliculele englezului Alfred Hitchcock, „maestrul suspansului“, după cum este el cunoscut, au adus culoare în lumea cinematografică, chiar dacă unele sunt alb-negru. El este pionierul multor tehnici în filmele de suspans sau în thrillerele psihologice. Titluri precum „Păsările“, „Psycho“ sau „La Nord, prin Nord-Vest“ sunt capodopere care, deşi nu au prea multe efecte speciale, impresionează prin coloana sonoră, decor, unghi de abordare şi alternanţa neaşteptată dintre p