SERIAL EVZ. Agricultura intensivă de dinainte de ’90, lipsa canalizărilor şi bălegarul aruncat la întâmplare ne-au lăsat o moştenire cruntă: multe fântâni şi terenuri sunt poluate cu nitraţi. Sursa: REUTERS
A sosit nota de plată pentru producţiile-record de dinainte de ’89, pentru insuficienţa lucrărilor de infrastructură în domeniu şi pentru lipsa grijei la depozitarea gunoiului de grajd: românii de azi riscă să se îmbolnăvească de pe urma poluării "istorice".
Resursele de apă ale României sunt "relativ sărace şi neuniform distribuite în timp şi spaţiu", arată Administraţia Naţională Apele Române (ANAR). O mare parte din apa subterană e poluată cu nitraţi, iar peste jumătate din suprafaţa ţării e vulnerabilă la poluarea cu nitraţi, potrivit unei statistici întocmite de specialiştii ANAR în 2009.
E nevoie de 1,8 miliarde €
Potrivit calculelor întocmite de autorităţi, pentru ca apa din pânza freatică să nu mai fie poluată, iar analizele terenurilor să iasă bine, România ar trebui să investească nu mai puţin de 1,8 miliarde de euro. Alte aproximativ 16 milioane de euro ar trebui alocate, anual, pentru exploatarea investiţiilor, iar 2,5 milioane de euro ar fi necesari pentru instruirea ţăranilor în privinţa depozitării bălegarului.
Vina se împarte între autorităţile actuale, care n-au extins suficient reţeaua de canalizare, factorii de decizie de dinainte de ’90, care au preferat o agricultură intensivă, pe bază de azot. Mai sunt apoi ţăranii care depozitează la întâmplare dejecţiile de animale şi proprietarii de locuinţe care şi-au instalat fose septice neimpermeabile.
Îndepărtarea nitraţilor din apă e un proces complicat şi costisitor. "S-au experimentat tehnici chimice şi biochimice sau se recurge la amestecarea apelor contaminate cu altele cu concentraţie mai redusă de azotaţi. Dar e mult mai uşor
