De foarte multe ori suntem întrebaţi care este cea mai "optimă" soluţie pentru un angajat în ceea ce priveşte veniturile pe care le încasează sau le poate încasa în relaţia cu un angajator ori în privinţa banilor care îi pot rămâne efectiv salariatului după prestarea muncii (de preferat mai mulţi). În tabelul de mai jos puteţi găsi cuantumul contribuţiilor plătite de un salariat şi de o PFA. În plus, încercăm să dăm un răspuns mai detaliat la întrebarea "Îi poate fi salariatului mai convenabil regimul de PFA"?, informează contabilul.ro.
Situaţia salariatului, comparativ cu a PFA, sub aspectul contribuţiilor plătite, arată astfel:
Putem spune că salariatului îi este mai convenabil regimul de PFA? Răspunsul s-ar putea vedea în cazul următor:
Să presupunem că angajatul primeşte un salariu lunar de 1.500 lei net, deci circa în jur de 2.100 lei brut (nu luăm în considerare că salariatul ar avea persoane în întreţinere). Unitatea mai plăteşte, pentru salariat, contribuţii de circa 600 lei. Cu tichetele de masă (să spunem în medie 170 lei lunar) unitatea plăteşte în total 2.100 + 600+ 180 = 2.880 lei.
Dacă această sumă i s-ar acorda salariatului, iar acesta ar avea un contract de muncă de o oră pe zi (sau şi mai puţin, să spunem 2 ore pe săptămână - e perfect legal şi "acoperitor"), atunci nu ar fi obligat să plătească CAS. Să presupunem că ar plăti contribuţia la sănătate (dar la "profit", nu la venituri, aşadar după ce scade cheltuielile aferente PFA, aşa cum vom arăta - deci să presupunem că plăteşte 55 lei, aferent a 1.000 lei "profit". Mai plăteşte FNUASS şi Fond de risc şi accidente aferent salariului minim (670 lei), aşadar încă 12-13 lei - şi persoana e asigurată şi din acest punct de vedere. Deci, cu 66 de lei "se descurca" cu contribuţiile. La 1.000-66 lei mai plăteşte circa 150 lei impozit (16%), că PFA, şi rămâne cu net 2.664 lei = 2.
