În perioada în care creştinismul era o religie interzisă, spaţiul pe care acum se întinde România a avut mulţi părinţi dreptcredincioşi, apărători ai ortodoxiei.
Despre Cuvioşii Ioan Casian Romanul şi Gherman din Dobrogea nu se poate discuta separat. Sfântul Ioan Casian s-a născut între anii 360-365 în Scythia Minor (Dobrogea). Părinţii săi i-au dat o educaţie aleasă, fiind iniţiat în operele marilor clasici latini. Însufleţit de o arzătoare sete de desăvârşire duhovnicească, a renunţat de tânăr la viaţa lumească şi a plecat la Locurile Sfinte însoţit de prietenul său Gherman, cel care avea să-i fie frate în duh. Cuviosul Gherman s-a născut, se pare, în anul 368 în nordul Dobrogei, din părinţi străromâni. Localitatea Casimcea este considerată vatra străbună a acestor doi sfinţi daco-români de la gurile Dunării.
Plecând din locurile natale, au ajuns amândoi călugări într-o mănăstire din Betleem. Într-una dintre zilele în care se aflau aici au primit vizita Avvei Pinufius, despre care se spune că a avut rolul de a le întări credinţa. N-au stat multă vreme aici ci, simţind dorul de o mai mare desăvârşire, au hotărât să plece în sihăstriile Egiptului. Au ajuns la comunităţile din delta Nilului, adâncindu-se de acolo tot mai mult în pustie. Căutau cu râvnă alţi călugări însinguraţi. Au mers mai întâi la mănăstirea din Panephysis, a lui Pinufius, unde episcopul Archebius, un eremit, i-a introdus în grupul de pustnici care trăiau în mlaştinile de sare ale deltei. Au poposit apoi la Diokos, la nord-estul deltei Nilului, unde au vizitat pe Avva Piamun, care i-a iniţiat în tainele vieţii singuratice la un alt nivel. Avva Avraam le-a vorbit şi el. Reîntorşi în pustiul Panephysis, celor doi le-au vorbit Avva Ioan şi Avva Pinufius despre pocăinţă. După un timp petrecut în Wady Natrum, s-au îndreptat către pustiul Schitului. Voiau să rămâ
