Orele 14:46, dupa-amiaza zilei de 11 aprilie. In templul Tsukiji Hongwanji din Tokio, clopotele sunt lovite. Linistea templului este strapunsa de sunet asa cum, exact cu o luna in urma, Japonia era strapunsa de vibratiile celui mai puternic cutremur intregistrat in aceasta tara.
Dupa ce zgaltaielile s-au oprit si lumea spera ca totul s-a terminat, ziduri uriase de apa s-au prabusit pe tarmul de est, maturand totul in cale si afectand serios reactoarele centralei nucleare Fukushima Daiichi.
In urma dezastrului, 27.000 de persoane si-au pierdut viata sau sunt date disparute, regiuni intregi au fost puse la pamant, iar una dintre cele mai puternice economii a fost ingenunchiata.
Intr-o tacere aproape mormantala, cei ramasi in viata, comemoreaza o luna de cand si-au pierdut persoane dragi. Cu capetele plecate si mainile impreunate, se roaga pentru cei morti. Cu toate acestea, Japonia nu are timp sa planga, trebuie sa-si revina din toate punctele de vedere, insa mai ales economc.
Dezastrul s-a dovedit a fi cel mai mare din istoria moderna a acestei tari, el ridicandu-se la o valoare de 300-310 miliarde de dolari, dupa cum estimeaza guvernul nipon, citat de Reuters. Peste 158.000 de persoane inca nu au curent electric, in timp ce 210.000 nu au apa curenta.
Revenirea economica, odata cu exporturile
Odata ce constrangerile legate de aprovizionare se vor mai relaxa si exporturle vor mai creste, revenirea economica va intra pe un fagas normal, a declarat luni, guvernatorul Bancii Nationale a Japoniei, Masaaki Shirakawa. Potrivit acestuia, cutremurul nu avea cum sa puna prea mari probleme sistemului bancar, insa banca centrala va monitoriza foarte atent evolutia acestuia.
"Economia Japoniei va ramane, foarte probabil, sub presiune de scadere puternica pentru moment, in principal in sectorul de pr