Din cauza crizei şi a măsurilor de austeritate impuse de guvern, numeroşi eleni au părăsit oraşele şi s-au apucat de muncile câmpului. Zeci de e-mailuri sosesc zilnic pe adresa organismului pentru dezvoltarea forţei de muncă în agricultură, de la greci care doresc să înfiinţeze o fermă.

Până acum doi ani, pentru Kostas, orăşean get-beget, gândul de a locui la ţară i s-ar fi părut un coşmar. Se vedea mai degrabă dezbătând viitorul picturii moderne într-o galerie de artă, decât discutând despre preţul îngrăşămintelor într-o tavernă dintr-un sat. Şi totuşi, la 45 de ani, a decis să schimbe totul: locul de muncă, domiciliul din Atena, scrie ziarul „Kathimerini", citat de „Courrier International".

„În industria de publicitate, unde am lucrat, bugetele au scăzut cu mai mult de jumătate. Astăzi, nu stau pe roze, dar cel puţin viitorul nu arată rău", spune el. De doi ani, Kostas a pus pe picioare o mică exploataţie agricolă de plante aromatice la Ethiotida, în centrul Greciei. Pentru aceasta, s-a apucat să înveţe cum să lucreze pământul, să aibă grijă de plante, să urmărească zilnic buletinul meteo. Kostas nu este un caz izolat. Numărul muncitorilor din sectorul agricol a crescut cu 7 la sută în Grecia, între 2008 şi 2009, potrivit unui recent sondaj realizat în Europa de Paseges, organismul care se ocupă cu dezvoltarea forţei de muncă în agricultură. Asta înseamnă că 38.000 de greci au decis, într-o manieră sau alta, să se dedice producţiei agricole şi să-şi schimbe modul de viaţă.

Agricultori cu studii înalte

Zeci de e-mailuri sosesc în fiecare zi pe adresa acestui organism din partea unor noi fermieri. Cerinţele lor sunt cam aceleaşi: doresc să înveţe cum să înfiinţeze o plantaţie, vor să ştie care este perioada optimă de însămânţare şi ce soi de seminţe să folosească, când să recolteze.

Pe măsură ce efectele crizei economice şi-au arăta