Trăieşte în beznă de la o vârstă fragedă dar asta nu îl împiedică să facă atletism sau să joace la pariuri
Emilian Neagu a avut parte de lumina zilei doar câţiva ani, în copilărie. De atunci are vederea întunecată, dar un suflet mare şi plin de viaţă. Chiar dacă nu vede absolut deloc, dâmboviţeanul este campion naţional la proba de alergare de 100 de metri.
„Sunt nevăzător dar nu m-am lăsat bătut şi am participat la tot felul de concursuri. Am participat la concursurile naţionale şi locale ale nevăzătorilor. Am lucrat în cooperaţie la o secţie de cartonaje, timp de 15 ani şi m-am pensionat cu limită integrală şi vechime integrală. De atunci particip la tot felul de concursuri în toată ţara: popice, alergare pe distanţa de 100 de metri, săritura în lungime. La atletism pot să vă spun că am participat cu mult drag. Fiind născut într-o zonă de munte, ca şi copil alergam foarte mult, zi şi noapte şi de acolo am rămas probabil cu o atracţie către sport”, spune domnul Emilian.
Termină cursa de 100 de metri în 12 secunde iar popicele cad rând pe rând în urma loviturilor sale. „La 100 de metri terminam cursele în 12-13 secunde, dar nu am reuşit rezultate extraordinare. Am luat şi locul întâi dar şi locul doi sau trei la fazele naţionale. Nu puteam să fiu mereu campion. La popice aveam un ghid care ne orienta. Ne fixa cu ambele mâini bila şi noi o lansam. Apoi ne spunea să tragem mâna mai spre dreapta sau spre stânga în funcţie de cum se ducea bila”, adaugă acesta.
Parior înrăit
De când s-a pensionat, pasiunea sa cea mai mare o reprezintă pariurile sportive. A câştigat chiar şi 5000 de lei din rezultatele meciurilor de fotbal. „Îmi place să joc la pariuri. E mai greu pentru mine, dar mă descurc. Îmi citeşte cineva codurile echipelor şi cotele meciurilor şi eu mi le tipăresc pe maşina mea de scris. Apoi, respectivul mi le duce la agenţie. Mai