Din momentul aderării şi până în prezent, ţara noastră a fost în permanenţă pe ultimele locuri dintre ţările UE în privinţa absorbţiei fondurilor europene.
La finalul lunii noiembrie 2010, situaţia a fost caracterizată drept "dezastruoasă" de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. El atrăgea atenţia că România a reuşit să absoarbă, în 2010, doar 3,17 miliarde euro, a zecea parte din banii puşi la bătaie de Uniunea Europeană. La vremea respectivă, guvernatorul BNR spunea că banii europeni atraşi în primele nouă luni din 2010 reprezintă sub 70% din pragul atins în 2009.
Ultimii şi în 2011
„Diferenţa este extrem de mare şi nu văd cum s-ar putea recupera", a spus şeful băncii centrale. Dintre toate sectoarele care beneficiază de finanţare comunitară, doar agricultura şi dezvoltarea rurală au depăşit pragul din 2009. Sumele atrase prin Fondul European pentru Garantare Agricolă şi prin cel pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală erau uşor peste 70%.
În ciuda avertismentului lansat de Mugur Isărescu, situaţia nu s-a schimbat radical, iar România nu are perfomanţe notabile nici în 2011. Potrivit datelor aflate pe masa europarlamentarilor care trebuiau să o audieze ieri pe Udrea, România se afla pe ultimul loc în privinţa atragerii de fonduri pentru dezvoltarea regională şi fonduri de coeziune. În martie 2011, procentul fondurilor atrase era de 13,43% din cele care ne-au fost oferite, ţara noastră obţinând "lanterna roşie", în competiţie cu Italia care a atras 14,07% din fonduri sau Bulgaria care a atras 16,08%. Clasamentul este condus de ţări precum Spania (35,58%), Lituania (34,85%) sau Irlanda (34,07%).
În ciuda acestor cifre, obiectivele Guvernului de la Bucureşti rămân generoase, cel puţin pe hârtie. Până în 2013, Guvernul îşi propune să ajungă la o rată de absorbţie de 90%. Pentru atingerea acestui scop, autorităţile de la Bucureşti au stab
