Germania, ţară care produce un sfert din necesarul de energie din combustibili nucleari, a renunţat deja la un proiect controversat de prelungire a funcţionării centralelor de acest tip. Japonia, pentru care energia nucleară reprezintă 30 de procente din totalul producţiei, a anunţat, prin vocea premierului Naoto Kan, că va revizui planul de construcţie a altor 14 reactoare nucleare până în 2030.

Proporţiile dezastrului de la Fukushima au luat amploare, după ce Agenţia japoneză pentru Siguranţă Nucleară a ridicat, marţi, nivelul accidentului nuclear la 7, maximum pe scara evenimentelor nucleare şi radiologice, echivalent cu dezastrul de la Cernobîl, considerat cel mai grav din istorie. Nu este însă o decizie definitivă, aceasta urmând să fie luată ulterior de un comitet de experţi internaţionali.

Centrala de la Cernavodă a fost inclusă de Radio Europa Liberă într-un top al celor mai vulnerabile instalaţii nucleare ale planetei, ocupând locul 3.

În ciuda acestui context, experţii şi autorităţile din România nu se grăbesc să o ia în această direcţie, ba dimpotrivă. România are nevoie de mai multe centrale nucleare, spunea într-un interviu pentru RL, Mitică Drăguşin, director pentru securitate nucleară la Institutul pentru Fizică şi Inginerie Nucleară. Acesta este de părere că energia nucleară are foarte multe aplicaţii şi de aceea este important ca şi în ţara noastră să fie exploatată. "Deocamdată, energia nucleară este indispensabilă în industrie în condiţiile în care sursele de energie sigură nu au fost perfecţionate", spune Drăguşin.

Cât de sigură este centrala de la Cernavodă

Spre deosebire de ţările mult mai industrializate, România are o singură centrală nucleară, la Cernavodă, contruită în anii '80. Cele două reactoare ale centralei asigură aproximativ 18 la sută din energia. Alte două reactoare sunt în plan, cu scopul de a dubla pr