Portarul Craiovei i-a adus la disperare pe rapidişti. Apăraţi de Silviu, oltenii au luptat şi au plecat neînvinşi din Grant

Da, arena din Grant e respectabilă prin vîrstă şi istorie, dar nu e un loc în care să joace naţionala României, fie şi contra Bosniei. Îţi vine gîndul ăsta fără vreun motiv anume, e sufcient să priveşti tribunele decrepite. Încă un cadou pentru fanteziile (obsesiile) lui Răzvan. Stadionul e bătrîn, dar gazonul e verde crud şi îndeamnă la fotbal. Îndemnul e neglijat programatic de cei 22 de jucători, foarte preocupaţi de tactică, deci insensibili la cantitatea de spectacol.

Craiova nu-i PSG

Totuşi, Cassio şi Olberdam îşi încălzesc suporterii cu două ratări. Primul în minutul 14, al doilea în 17, cînd Lung Junior respinge cu un reflex desprins din Matrix. A fost exact perioada în care Rapidul a început să arate ca favorită a meciului împotriva Craiovei nu doar în teorie. O Craiovă cu apariţii insolite, cum este cazul cu Gugu, substitut de Găman, cu acest Jackie Nicolae, zvîrlugă de profesie, sau cu Firţulescu, altă esenţă (eau de Banie?) îmbuteliată în sticlă de dimensiuni reduse. Izvoarele Craiovei nu au secat, numai că ele curg în sol nisipos. Cu 7 minute înaintea finalului primei reprize, Cassio arată că o accidentare te poate scuti de penibil, aşa că îi lasă locul lui Herea. Herea este golgeterul la zi al giuleştenilor şi urma să fie al doilea plămîn al atacului, alături de Sabrin Sburlea. Cade şi curentul, dar Craiova nu-i PSG şi nu are norocul să cîştige la masa verde. Se face repede lumină, generatorul dă tensiune în reţea, nu însă şi în instalaţia fotbaliştilor, intraţi parcă în bloc în zodia prudenţei care ucide plăcerea jocului.

Şumudică teatralică

În lipsa artştilor din cîmp, Lung cel Mic se hotărăşte să facă el spectacol în poartă şi scoate două mingii grele ca plumbul trimise spre el de Her