Indicatorul numit de cercetători „stare de bine subiectivă" (SWB) cuantifică gradul de satisfacţie din viaţa personală şi profesională a fiecărui om: pe cât se pare, un SWB ridicat are un efect direct asupra sănătăţii şi a duratei de viaţă, crescând-o cu 14%.

Teoria îi aparţine lui Ed Diener, profesor de psihologie la Universitatea llinois, care şi-a publicat recent în revista „Applied Psychology, Health and Well-Being" cel mai amplu review pe această temă, în cadrul căruia au fost analizate aproximativ 160 de studii, scrie stiintasitehnica.com.

Diener, care studiază de ani buni fericirea şi efectele ei, consideră că la acest efect „salutar" al optimismului asupra longevităţii concurează patru factori principalu: satisfacţia în viaţă, absenţa emoţiilor negative, optimismul şi prezenţa emoţiilor pozitive. Acestea din urmă însă, avertizează profesorul, trebuie să fie moderate: dacă sunt excesive sau prea bruşte pot avea efecte negative paradoxale.

Potrivit unuia dintre studiile analizate de Diener, realizat pe un eşantion de 4.989 persoane urmărite pe o perioadă de 40 de ani, cei care sunt pesimişti la tinereţe au mai multe probleme de sănătate la bătrâneţe şi chiar o viaţă mai scurtă decât cei optimişti. În mod neşteptat, specialistul a constatat şi că legătura dintre speranţa de viaţă redusă şi nefericire este chiar mai puternică decât cea cu obezitatea, aceasta din urmă fiind o corelaţie arhicunoscută.

De altfel, faptul că un indice SWB scăzut poate favoriza apariţia bolilor este dovedit de o sumedenie de studii. Atunci când, de exemplu, optimismul este împiedicat de o depresie, riscul bolilor cardiovasculare creşte cu 2,69 % şi ajunge chiar şi o uşoară stare de deprimare pentru a creşte acest risc la 1,49%.

Indicatorul numit de cercetători „stare de bine subiectivă" (SWB) cuantifică gradul de satisfacţie din viaţa personală şi profesio