Creşterea economică a ţării va fi diferită de la o regiune la alta, oscilând între un minimum de 0,6% (Giurgiu) şi un maximum de 2,5% (Cluj) în acest an, potrivit estimărilor oficiale. „Adevărul“ vă prezintă harta evoluţiei Produsului Intern Brut şi a salariului mediu net din fiecare judeţ, estimat pe 2011, realizată pe baza prognozelor oficiale.

Prognoza integrală a CNP

Fenomenul stagflaţiei în UE: cel mai bun exemplu, România

INFOGRAFIE Cum a schimbat criza faţa Uniunii Europene: vezi datoriile statelor UE

Harta salariilor din România

Cele mai „harnice" judeţe din punctul de vedere al creşterii economice se regăsesc în centrul ţării, iar cele mai „leneşe" - în nord-vestul şi sud-estul ţării, reiese din datele privind evoluţia principalilor indicatori economici în profil teritorial, centralizate de Comisia Naţională de Prognoză (CNP). Mai exact, judeţele Cluj, Argeş, Sibiu, Braşov şi Ilfov vor avea, potrivit CNP, cea mai rapidă creştere economică, respectiv ieşire din criză, în 2011, adică un avans al PIB de peste 2%. De cealaltă parte, cu cea mai lentă creştere economică (sub 1% în acest an), se regăsesc judeţele Giurgiu, Satu Mare, Sălaj, Covasna, Bihor şi Ialomiţa. Celelalte judeţe ale ţării vor avea creşteri medii sau temperate, cu un avans al PIB de 1,5% până la 2%, respectiv de 1% până la 1,4%.

Motoarele creşterii: consumul şi producţia

Ce au în comun judeţele care apar pe harta noastră cu o posibilă ieşire rapidă din criză? Analistul economic Ilie Şerbănescu spune că „din păcate" consumul susţinut de puterea de cumpărare relativ ridicată din aceste judeţe ar fi motorul creşterii şi, în acelaşi timp, „din fericire", producţia destinată exportului. „Modelul nostru economic este bazat, din păcate, pe consum din import. Aşa se face că puţinele judeţe cu creştere rapidă sunt şi cele care produc pentru