Ministerul Transporturilor a decis să rezilieze contractul pentru autostrada Cernavodă-Medgidia. România a ajuns în situaţia în care lungimea proiectelor reziliate o depăşeşte pe cea a autostrăzilor în construcţie.

Guvernele României de după 2005 au reuşit o performanţă de neegalat, anume rezilierea contractelor de construire sau concesiune a 271 kilometri de autostradă, în condiţiile în care în aceeaşi perioadă s-au construit doar pe jumătate.

Contractul semnat cu firma COLAS, parte a gigantului francez Bouygues (5,6 miliarde euro cifră de afaceri anul trecut) pentru autostrada Cernavodă-Medgidia, cu o lungime de 20 de km, tocmai a fost reziliat ieri de ministrul Transporturilor, Anca Boagiu. Astfel autostrada despre care anul trecut ministrul Transporturilor spunea că va duce din acest sezon românii spre Litoral intră pe o listă mai lungă de proiecte reziliate ce mai include Bucureşti-Braşov, 173 km (concesiune reziliată în 2005), Comarnic-Braşov, 55 km (concesiune stopată în 2010), centura Sibiu 23 km (întrerupt în 2007). După 2005 s-au deschis doar vreo 100 km, adică Drajna-Feteşti (33 km), centurile Sibiu şi Piteşti, precum şi Turda-Gilău (50 km).

Cernavodă-Medgidia, un studiu imposibil de respectat

Spre deosebire de contractele semnate pe legea achiziţiilor publice, contractul pentru această autostradă a fost semnat pe baza regulilor FIDIC (Federaţia Internaţională a Inginerilor în Consultanţă).

Dacă forma primului tip de contracte este impusă de stat, adică de cel care plăteşte, în contractele FIDIC părţile au drepturi şi obligaţii foarte bine precizate, iar fiecare greşeală sau neseriozitate a unei părţi este prilej pentru cealaltă parte de a cere daune. În absenţa refuzului de plată a daunelor contractul se reziliază, iar procedura judecată în faţa unei instanţe internaţionale poate dura ani buni. Firmele străine obişnuite