Foto: Thinkstock 7 Aprilie: Ziua Mondială a Sănătăţii. În acest an, Organizaţia Mondială a Sănătăţii transmite un mesaj de atenţionare întregii lumi privind pericolul din ce în ce mai mare al creşterii rezistenţei antimicrobiale. În acest caz, termenul "antimicrobial" se referă în sens larg la toate microorganismele (bacterii, virusuri, paraziţi, fungi) şi, implicit, la toate medicamentele faţă de care acestea erau până acum sensibile. Astfel, a fost subliniată îngrijorarea legată de existenţa a 440.000 noi cazuri de tuberculoză multirezistentă anual, cu 150.000 de morţi în 64 de ţări, precum şi îngrijorarea legată de apariţia unor forme de malarie rezistente la tratament (boală endemică în unele regiuni ale globului, deosebit de periculoasă, produsă de un parazit). În acelaşi context, s-a insistat asupra necesităţii descoperirii de noi medicamente pentru tratarea shigelliozei (care se manifestă prin diaree hemoragică), dificultatea tratării infecţiilor cu HIV în condiţiile apariţiei rezistenţei la medicamentele antiretrovirale şi dezvoltarea unor tulpini rezistente de gonococci, care ar putea reprezenta un dezastru în controlul bolilor cu transmitere sexuală. Pentru majoritatea oamenilor însă rezistenţa la antibiotice este cel mai periculos fenomen de acest tip şi, în acelaşi timp, un proces în care s-ar putea implica printr-o atitudine medicală corectă.
Inofensive, benefice, patogene
Bacteriile sau microbii au dimensiunea de câţiva microni, formă cilindrică, sferică sau ovalară, prezintă perete celular şi conţin în interior material genetic sub formă de ADN. Ele pot fi aerobe (care necesită oxigen), anaerobe (care pot trăi în absenţa oxigenului) şi facultativ aerobe. De asemenea, în funcţie de reacţia la colorare în laborator se împart în Gram pozitive şi Gram negative, termeni întâlniţi deseori în descrierea lor. Unele bacterii sunt inofensive p
