A lucrat vreme de-un sfert de veac la Universitatea din Craiova, în mijlocul cărţilor, dar nu şi-a uitat niciodată prima dragoste, muzica populară, cântând şi acum la nunţi.

Angela Popa povesteşte că bunicul a fost cel care i-a insuflat dragostea pentru muzică. Născută în Mozna, sat în care tradiţiile sunt păstrate cu sfinţenie, solista mărturiseşte că ograda în care a crescut răsuna de cântecele sale şi că vecinii erau fascinaţi de vocea cu care a fost a fost înzestrată. „La cinci ani, cântam toată ziua «Şi-am trecut, lume, prin tine şi n-am aflat niciun bine». Versurile astea au rămas ca o doctorie pentru sufletul meu“, mărturiseşte Angela.

Chemată să cânte chiar şi în Moldova

După ce a terminat şcoala generală în localitatea natală, Angela a plecat în comuna Pleniţa, unde s-a înscris la un liceu cu profil uman. După absolvire, a revenit în satul copilăriei şi s-a angajat ca profesor suplinitor de istorie şi geografie. „Am îndrăgit copiii, mi-a plăcut să studiez, să transmit ceea ce am învăţat. În casa mea sunt cărţi în loc de bibelouri“, spune interpreta. Chiar dacă petrecea la catedră cea mai mare parte a zilei, Angela nu a abandonat muzica. Cu timpul, vestea că este talentată s-a răspândit, iar concursurile la care a participat i-au atras simpatia publicului, astfel că solista era chemată să cânte la numeroase evenimente. „Mergeam la spectacole din Dolj până-n Moldova. Câştigam destul de bine, aveam şi câte trei nunţi pe zi. Făceam faţă tocmai pentru că muzica era averea mea cea mai de preţ“, îşi aminteşte olteanca. După câţiva ani în care a predat elevilor, s-a reorientat, angajându-se la grădiniţă. Cât timp a fost educatoare, Angela spune că s-a dedicat micuţilor, pe care i-a tratat ca pe propriii copii. A venit apoi în Bănie, oraşul unde avea să se perfecţioneze ca artist. S-a înscris la Şcoala Populară de Artă şi Meserii Cornetti