Adăposturi pentru victime, ordine de restricţie şi o educaţie sănătoasă dată copiilor pot diminua numărul cazurilor de violenţă domestică. Sursa: SHUTTERSTOCK

Vecinii de deasupra ta au început o ceartă crâncenă. Ţipete şi plânsete se propagă pe scara blocului. Apoi se aud bufnituri, semn că se şi bat. Ce faci? De cele mai multe ori nimic, alteori dai televizorul mai tare ca să acoperi zgomotele. Fiind un vecin cumsecade, îl saluţi ceremonios pe bătăuş când te întâlneşti cu el la lift. Cam aşa reacţionează toţi românii.

Nici poliţia nu poate intra în casa agresorului ca să salveze victima. Singura care poate face ceva este aceasta din urmă, care trebuie să depună o plângere.

70% mai multă violenţă în familiile bucureştene

Ignoranţa şi o cultură bine împământenită, potrivit căreia e normal ca femeia să o mai încaseze din când în când "ca să ştie de frică", dar şi lipsa de mijloace materiale a victimelor a făcut ca în 2010 numărul infracţiunilor intrafamiliale înregistrat la nivel naţional să crească cu 26%, ajungând la peste 12.000.

Situaţia este cu atât mai îngrijorătoare în Capitală, unde numărul cazurilor de vio lenţă în familie a crescut cu 70% (de la 156, în 2009, la 499, în 2010).

În contextul acestor statistici dramatice, guvernanţii se chinuiesc să adopte o lege cu prevederi clare privind protecţia victimelor şi existenţa unor ordine de res tricţie împotriva agresorului.

La toate acestea se adaugă însă şi acţiuni de prevenire, cum este cea a Asociaţiei "No Abuse", care şi-a propus să organizeze dezbateri în mai multe licee din Capitală.

"Am ales tinerii şi a dolescenţii pentru că ei sunt pe muchie, exact în momentul în care se întreabă ce fel de adult vor să fie. Ştim că, mai ales în spaţiul balcanic, bătaia este aproape o normalitate, iar cel mai mult asta se propagă d