Legislaţia în domeniul achiziţiilor publice are încă lipsuri, deşi a fost modificată de nenumărate ori. Este nevoie ca Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP) să fie extins.
Legea parteneriatului public-privat adoptată anul trecut este nefuncţională. Există încă complicităţi între instituţiile statului care fac achiziţii şi companiile private şi de aici apar nu doar pierderile financiare ale statului, ci şi întreaga neîncredere în corectitudinea licitaţiilor, chiar dacă ele sunt corecte - acestea au fost câteva dintre concluziile seminarului "Eficienţa în achiziţii publice - o piaţă de 20 mld. euro anual. Cum poate fi scos din anonimat parteneriatul public-privat", organizat ieri de Ziarul Financiar în parteneriat cu Popovici Niţu & Asociaţii şi compania Octagon Contracting & Engineering.
Ce trebuie modificat în legea achiziţiilor publice - o piaţă de 20 mld. euro anual - cum funcţionează legea parteneriatului public-privat dorită de oamenii de afaceri, dar blocată pe undeva pe la Bruxelles, de ce nu se fac rapoarte zilnice privind cheltuielile statului, de ce nu sunt publicate ele pe internet, de ce statul, cel mai mare cumpărător, nu-şi foloseşte această putere făcând achiziţii în mod centralizat şi câştigând astfel - pentru că obţii întotdeauna un preţ mai bun când cumperi mai mult? Acestea au fost câteva dintre întrebările la care invitaţii ZF au încercat să răspundă.
Cristina Trăilă, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP), prezentă la eveniment, a admis că sistemul de achiziţii publice are multe lipsuri provocate de cadrul instituţional incomplet, este grevat de prea multe instituţii, iar legile au fost modificate de prea multe ori.
Însă ea a anunţat că vor fi luate măsuri în continuare pentru o mai bună funcţionare. Între acestea se numără elaborarea unor
