O armată de 400 de oameni înarmaţi cu 90 tone de dinamită a înconjurat din toate părţile prăfuitul orăşel Băicoi. Intruşii au pătruns chiar în inima oraşului. „Armează puşca 1! Atenţie! Foc!", se anunţă în staţie. În curţile oamenilor se aud pe rând explozii, pământul tresaltă, iar ferestrele caselor încep să tremure.
Speriat de armata care a invadat Băicoiul, un localnic a început să strige: „Să nu detonaţi lângă conducta de gaze!". „Fiţi fără grijă, o ocolim", i-au răspuns „invadatorii". Ce vedem noi nu este un război convenţional. Este un război al petrolului. Echipele de geologi şi geofizicieni explorează această zonă din judeţul Prahova, în căutarea unor noi „capcane" bogate în aur negru.
Agresorul se numeşte Prospecţiuni SA, a doua firmă de prospecţiuni geologice din Europa şi a opta din lume ca număr de echipe.
La Băicoi, care în ultimii 70 de ani a fost o zonă tradiţională de extracţie a ţiţeiului, compania Petrom, proprietarul exploatării, a tocmit specialiştii în prospecţiuni să scaneze subsolul, în căutare de noi „capcane cu ţiţei". Este vorba despre o suprafaţă de 40.000 de hectare, aproape cât terenurile agricole deţinute de agricultorii Ioan Niculae şi Adrian Porumboiu la un loc.
Ce are în comun Băicoiul cu războiul din Vietnam
Pentru depistarea zăcămintelor de gaze şi petrol se foloseşte „metoda seismică", care constă în amplasarea în sol a unor dispozitive generatoare de unde sonore, ce se propagă prin straturile geologice până la adâncimi uriaşe. O reţea de senzori (geofoni), îngropaţi la rândul lor în sol, măsoară modul în care pământul reflectă şi refractă aceste unde sonore. Datele sunt interpretate de geofizicieni care realizează apoi o hartă a modului de dispunere a straturilor geologice până la adâncimi de 5.000 metri.
Nicu Stan, şeful echipei de prospectori care operează la Băicoi explică de unde s-au inspira