Băieţii deştepţi pot cumpăra aproape orice, nu doar fiindcă au mulţi bani, ci şi fiindcă ştiu ce să cumpere, iar dacă nu ştiu sunt ajutaţi. România are nevoie de aceşti băieţi deştepţi fiindcă ei pot ţine loc şi de capitalism şi de societate civilă.

La sfârşitul anului trecut tabloul „Procesiunea Calvarului", semnat de Pieter Bruegel cel Tânăr, a fost scos la vânzare de un lord englez, aflat la strâmtoare şi care trebuia să facă urgent rost de lichidităţi. De teamă ca lucrarea pictorului flamand să nu părăsească patrimoniul ţării, Fondul Naţional al Marii Britanii a declanşat o campanie pentru găsirea celor 2,7 milioane de lire necesare. În mai puţin de trei luni de zile a fost strânsă suma necesară, atât din mici contribuţii, cât şi din donaţii consistente, la care s-a adăugat hotărâtor un milion de lire din Fondul Memorial al Patrimoniului Naţional.

Britanicii au reuşit în plină criză economică să adune bani pentru a păstra în ţara lor o pictură flamandă. De ce n-ar fi făcut şi românii acelaşi lucru pentru o parte din manuscrisele celui mai cunoscut filosof al lor? Fiindcă nu-i interesează, fiindcă oamenii aflaţi la manetele culturii naţionale au alte priorităţi sau fiindcă toţi apasă pe acceleraţie doar în campania electorală. Despre data licitării obiectelor din lotul Cioran se ştia încă din februarie, dar nimeni nu a spus şi nu a făcut nimic până în ultimul moment, când aparenţele au fost salvate brusc de gestul eroic al tânărului om de afaceri George Brăiloiu.

După ce şi-a dovedit curajul, Brăiloiu s-a lăsat premiat de Academia Română şi a vorbit despre pasiunea pe care o are pentru Emil Cioran încă dinainte de 1989, pe vremea când era elev de liceu la Târgu Jiu şi când cărţile filosofului stabilit la Paris, încă, nu se găseau pe toate drumurile. George Brăiloiu este unul dintre „băieţii deştepţi" care a avut nu doar intuiţie, aşa cum se lau