Oenologii recomandă ca vinurile să fie băute cu măsură, sfat pe care îl consideră valabil şi pentru ei. Vinurile stârnesc gusturile pentru o mâncare bună, fac dinamică o discuţie, stimulează creativitatea şi adâncesc filozofia.
Atât igieniştii, cât şi nutriţioniştii spun că vinurile se asociază cel mai bine cu mâncărurile şi nu pot lipsi de la nicio masă care se vrea un moment plăcut. Celebrul francez Brillat-Savarin scria în "Phisiologie du Gout", în anul 1839, că "plăcerea care însoţeşte o masă se manifestă în toată amploarea ei ori de câte ori sunt întrunite următoarele patru condiţii: bucate cel puţin pasabile, un vin bun, meseni amabili şi timp suficient".
Dar, oenologii nu pot să aibă nimic împotrivă ca vinul să poată fi băut şi cu alte prilejuri. Poate fi savurat la o întâlnire între prieteni, când apropie inimile şi dezleagă limbile. Vinul poate stimula inspiraţia creatorilor de artă şi poate marca un moment fericit din viaţă.
Vinurile sunt albe, rose şi roşii, de diverse nuanţe, tării şi arome. Potrivit specialiştilor, la o masă pot fi băute între unul şi trei vinuri, în funcţie de felul mesei. La un prânz obişnuit, se poate bea un singur vin, un vin alb sec sau uşor demisec sau un vin rose sec ori un vin roşu, şi acesta tot sec. La masa cu caracter festiv, cu mâncăruri bogate, vinurile se servesc în aceas-tă ordine: vin alb sec, vin roşu, vin dulce sau demidulce.
La gusturi trebuie adăugată şi armonia culorilor. Vinurile albe se potrivesc bine cu mâncărurile puţin colorate, respectiv cu preparatele din peşte, din carne albă de pasăre, creier, cu sosuri deschise.
Vinurile roşii pot fi asociate cu mâncărurile mai grele, cu gusturi puternice. Vinurile roşii lejere sau cele foarte vechi se potrivesc cu preparate din carne de vită sau porc, miel, sau vânat cu pene. Vinurile mai robuste şi taninoase se asociază bine cu mâ
