Miniştrii de Externe din ţările membre NATO se află la Berlin, pentru a discuta despre oportunitatea intensificării operaţiunilor militare contra forţelor liderului libian, Muammar Gaddafi. Franţa şi Marea Britanie încearcă să-şi convingă aliaţii că mobilizarea insuficientă a unor ţări participante frânează atingerea obiectivelor coaliţiei în Libia.
Preşedintele francez, Nicolas Sarkozy şi premierul britanic, David Cameron s-au pus de acord la Paris să mărească presiunea militară la adresa colonelului Gaddafi. În prezent, 50% din operaţiunile militare sunt efectuate de Franţa şi Marea Britanie, iar cealaltă jumătate de Belgia, Canada, Norvegia şi Danemarca.
Criticile nu vizează Statele Unite, care deşi şi-au retras pe 4 aprilie cele 50 de avioane de vânătoare şi bombardament, continuă să susţină puternic coaliţia.
Criticile Parisului şi Londrei nu vizează nici Germania, care de la bun început a fost opusă oricărei intervenţii militare, ci ţări ca Spania, Italia şi Olanda, care se limitează la patrulări.
Parisul şi Londra consideră că este nevoie de încă cel puţin zece avioane de vânătoare-bombardament, pentru rezultate vizibile pe teren şi o mai bună supleţe operaţională, pentru că ţintele identificate nu sunt mereu lovite imediat.
Numai într-un ritm susţinut, maşina de război a lui Gaddafi poate fi distrusă, subliniază un expert francez.
Cu ocazia reuniunii de miercuri de la Doha, în Qatar, a Grupului de contact cu Libia, grup însărcinat cu pilotarea politică a operaţiunilor contra lui Muammar Gaddafi, rebelii au cerut livrarea de arme. Totuşi, ţările participante, deşi au decis crearea unui fond pentru susţinerea rebeliunii au evitat să evoce chestiunea înarmării Opoziţiei. Şi acest subiect divizează coaliţia nord-atlantică. Vice-ministrul libian al Afacerilor Externe a acuzat Qatarul că ar fi furnizat rebelilor rachete ant
