Adăposturile destinate protejării populaţiei judeţului Gorj, în caz de situaţii de urgenţă, sunt insuficiente şi nu sunt amenajate în mod corespunzător.
În cadrul unei şedinţe care a avut ca subiect protejarea populaţiei şi intervenţia autorităţilor în caz de cutremur, conducerea Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Gorj a deplâns situaţia în care se află adăposturile respective.
De fapt, adăposturile amintite au fost construite pentru protejarea în caz de atac aerian şi nu au mai fost modernizate sau dotate de zeci de ani.
Din datele prezentate de reprezentanţii Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Gorj, a rezultat că judeţul ar putea fi afectat de un cutremur de 7 grade pe scara Richter, dacă în zona seismică Vrancea s-ar produce un cutremur de 9 grade pe scara Richter.
Pe hârtie, autorităţile ar fi pregătite să intervină, însă în realitate există mari probleme în ceea ce priveşte pregătirea populaţiei şi asigurarea infrastructurii necesare salvării unui număr cât mai mare de cetăţeni. „Există adăposturi şi puncte de comandă. Punctele de comandă sunt la nivelul fiecărei primării. Adăposturile pentru populaţie sunt în general existente la nivelul localităţilor urbane. Mai sunt adăposturi şi la nivelul operatorilor economici pentru protejarea salariaţilor. Trebuie să fie foarte clar că aceste adăposturi sunt antiaeriene. Autorităţile au în evidenţă aceste adăposturi, dar sunt insuficiente şi nu corespund cerinţelor în caz de situaţii de urgenţă. Repet, ele au avut ca destinaţie apărarea antiaeriană“, a spus Liviu Dumitraşcu, şeful Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Gorj.
Adăposturile destinate protejării populaţiei judeţului Gorj, în caz de situaţii de urgenţă, sunt insuficiente şi nu sunt amenajate în mod corespunzător.
În cadrul unei şedinţe care a avut ca subiect protejarea populaţiei şi interven
