Guvernul ia în calcul amânarea aderării României la zona euro cu 1-2 ani, peste termenul de 1 ianuarie 2015 anunţat oficial de autorităţi, considerând că în acest interval politicile monetare şi fiscale trebuie consolidate, astfel încât cursul de schimb să fie unul de echilibru la momentul aderării.
"În ceea ce priveşte aderarea la zona euro, chiar dacă aceasta se va realiza cu o întârziere de 1-2 ani, România trebuie în primul rând să fie pregătită pentru a adopta moneda euro, în sensul consolidării politicii monetare şi fiscale, astfel încât cursul la momentul aderării să fie un curs de echilibru caracterizat de stabilitate", se arată într-un document oficial.
Preşedintele Traian Băsescu a declarat, marţi, în Estonia, că va declanşa o discuţie la nivelul BNR, al Guvernului, al analiştilor pentru a se ajunge la o concluzie dacă este bine ca România să-şi menţină obiectivul 2015 pentru accesul la moneda euro sau va trebui îmbunătăţită performanţa economică.
Ziarul Financiar a scris în ediţia de luni un articol pe marginea celei mai pesimiste prognoze privind adoptarea euro de către România, lansată de gigantul financiar BNP Paribas, care indică posibilitatea trecerii la moneda unică în anul 2024, cu nouă ani mai târziu faţă de anul ţintit în programul de convergenţă al autorităţilor române.
România îndeplineşte în prezent doar criteriul stabilităţii cursului de schimb, care a avut oscilaţii modeste în ultimii doi ani după deprecierea şoc de la sfârşitul lui 2008 şi pe cel al datoriei publice, aflată încă sub pragul de 40% din Produsul Intern Brut, faţă de un plafon de 60%. În schimb, inflaţia, deficitul bugetar şi dobânzile pe termen lung sunt peste limitele acceptate.
Înainte de adoptarea propriu-zisă a euro, ţările candidate trebuie să treacă printr-o perioadă intermediară de cel puţin doi ani, denumită mecanismul de schimb val
