Braşovul, Sibiul şi Clujul vor ieşi mai uşor din criza financiară. Mureşul va avea o evoluţie economică moderată. Creşterea economică a ţării va fi diferită de la o regiune la alta, oscilând între un minimum de 0,6% (Giurgiu) şi un maximum de 2,5% (Cluj) în acest an, potrivit estimărilor oficiale.

Cele mai „harnice" judeţe din punctul de vedere al creşterii economice se regăsesc în centrul ţării, iar cele mai „leneşe", în nord-vestul şi sud-estul ţării, reiese din datele privind evoluţia principalilor indicatori economici în profil teritorial, centralizate de Comisia Naţională de Prognoză (CNP).

Mai exact, judeţele Cluj, Argeş, Sibiu, Braşov şi Ilfov vor avea, cea mai rapidă creştere economică, respectiv ieşire din criză, în 2011, adică un avans al PIB de peste 2%. De cealaltă parte, cu cea mai lentă creştere economică (sub 1% în acest an), se regăsesc judeţele Giurgiu, Satu Mare, Sălaj, Covasna, Bihor şi Ialomiţa. Celelalte judeţe ale ţării, printre care şi Mureşul, vor avea creşteri medii sau temperate, cu un avans al PIB de 1,5% până la 2%, respectiv de 1% până la 1,4%.

Motoarele creşterii: consumul şi producţia

Analistul economic Ilie Şerbănescu spune că „din păcate" consumul susţinut de puterea de cumpărare relativ ridicată din aceste judeţe ar fi motorul creşterii şi, în acelaşi timp, „din fericir"", producţia destinată exportului. „Modelul nostru economic este bazat, din păcate, pe consum din import. Aşa se face că puţinele judeţe cu creştere rapidă sunt şi cele care produc pentru export, dar acestea nu pot trage în sus întregul ansamblu. La Cluj şi Argeş vorbim, de fapt, despre Nokia şi, respectiv, Dacia, iar în celelalte judeţe se regăsesc companii multinaţionale care produc în România pentru export. Dar numai cu atât nu se îmbunătăţeşte semnificativ media naţională", a declarat Ilie Şerbănescu pentru „Adevărul".

Mai multe promoţ