Pe 3 iunie se vor împlini 1.477 de zile de când Lucescu jrsaluta pentru ultima dată galeria alb-vişinie din peluza de subtabelă. Fanii rapidişti îl aşteaptă din nou pe omul alături de careau petrecut multe nopţi europene, de data aceasta pentru a-l ajutasă rămână antrenorul tricolorilor.

În Giuleşti, în capătul scărilor care duc spre tribuna I, teîntâmpină poza lui Răzvan Lucescu. Lângă ea e aşezată, dintr-ocoincidenţă amuzantă, o pancartă cu simbolul UEFA. Pentrurapidişti, Răzvan rămâne legat de parcursul parcă ireal alalb-vişiniilor din sezonul 2005-2006, când au ajuns până însferturile de finală ale competiţiei. Un alt record, la fel deimpresionant precum cel european, e legat de cele doar treiînfrângeri suferite de Lucescu pe Giuleşti în cei trei ani demandat.

Feyenoord şi degetul mijlociu

Până să se laude cu cea mai mare performanţă din istoriaclubului, rapidiştii au avut de aşteptat şi de îndurat. În ultimultur preliminar au avut cea mai grea tragere la sorţi dintreechipele româneşti, picând tocmai cu gigantul olandez Feyenoord.Penalty-ul lui Vasilache a scos un 1-1 în Olanda, iar la BucureştiBuga a adus calificarea Rapidului după luni în care antrenorulfusese ameninţat cu demiterea de către George Copos. Răzvan rămâneînsă cu finalul partidei din Giuleşti, când, după un deget mijlociufluturat spre oficiala patronului (foto dreapta), a dispărut de lastadion, fiind de negăsit până la miezul nopţii. Au urmat apoiemoţiile cu Şahtiorul tatălui său Mircea, meci care a oferit noiimagini pentru memoria suporterilor rapidişti şi, în sfârşit,calificarea în "16"-imi.

"Dubla"nemţească şi lacrimile cu Steaua

Hertha Berlin şi Hamburg au plecat învinse din fortăreaţa făcutăde Lucescu în Giuleşti, făcând loc pentru un meci istoric pentruRomânia: Rapid - Steaua, în sferturile de finală ale Cupei UEFA.Lucescu a ieşit neînvins din "dubla"