Răspândită în zona Mexicului, de secole, limba ayapaneco a supravieţuit în faţa invaziei spaniole, colonizării, războaielor şi dezastrelor naturale. Asemenea multor alte limbi indigene, limba arhaică se află la un pas de dispariţie, pentru că singurii doi oameni care o vorbesc în mod fluent refuză să stea de vorbă, informează The Guardian.

Manuel Segovia, în vârstă de 75 de ani şi Isidro Velasquez, de 69 de ani, sunt despărţiţi doar de o jumătate de kilometru în satul Ayapa din statul Tobasco. Un antropolog lingvist de la Universitatea Indiana, care încearcă să întocmească un dicţionar de ayapaneco susţine că nu este clară istoria dintre cei doi, dar oamenii spun că niciunul nu apreciază compania celuilalt.

În timp ce Velasquez preferă să stea mai mult în casă, Segovia încearcă să îşi păstreze obiceiul de a vorbi în această limbă muribundă. Până acum zece ani, el discuta cu fratele său, fluent în ayapaneco de asemenea, după moartea acestuia, el a conversat cu fiul şi soţia sa, care, deşi îl înţeleg, nu reuşesc să spună foarte multe cuvinte.

Daniel Suslak, antropologul care încearcă să revitalizeze limba susţine că aceasta a fost o "insulă lingvistică" în mijlocul altor limbi indigene mult mai puternice, dar a început să moară odată cu impunerea limbii spaniole de către Guvern, când vorbirea limbilor indigene a fost interzisă.

Răspândită în zona Mexicului, de secole, limba ayapaneco a supravieţuit în faţa invaziei spaniole, colonizării, războaielor şi dezastrelor naturale. Asemenea multor alte limbi indigene, limba arhaică se află la un pas de dispariţie, pentru că singurii doi oameni care o vorbesc în mod fluent refuză să stea de vorbă, informează The Guardian.

Manuel Segovia, în vârstă de 75 de ani şi Isidro Velasquez, de 69 de ani, sunt despărţiţi doar de o jumătate de kilometru în satul Ayapa din statul Tobas