Ministerul Economiei spune că nu va renunţa la extracţia de cărbuni şi la producţia de energie bazată pe această resursă, deşi în ultimii 20 de ani subvenţiile pentru susţinerea mineritului s-au ridicat la circa 6,7 miliarde de dolari (cărbuni, minereu şi nemetalifere), iar companiile de profil continuă să fie pe primele locuri când vine vorba de datorii şi pierderi. Oficialii ministerului însă spun clar: Dacă nu produci, nu exişti.
"Dacă vrei şi tu să exişti în lumea asta trebuie să produci. Bine, am putea importa cărbune din alte părţi, dar ce am rezolva cu asta? Am umple conturile altor state. Am privatizat companii din energie şi care a fost rezultatul? Au venit aici, dar echipamentele şi contractele le fac cu companiile din ţările lor. Le facem conturile mari altora. Nu vom renunţa la cărbune pentru că-l avem. Avem şi huilă şi lignit, iar enegia din România se va baza în continuare pe cărbune", spune Tudor Şerban, consilier personal al ministrului economiei Ion Ariton.
Declaraţiile lui Şerban vin în contextul care în ultima perioada investitori străini, Ambasada SUA sau reprezentanţii Fondului Proprietatea au criticat orice intenţie de reorganizare a sistemului energetic iniţiată de statul român, sfatul acestora fiind la unison vânzarea unor active strategice concomitent cu aducerea unui management privat.
Producţia de energie bazată pe cărbune a reprezentat anul trecut circa 34% din totalul producţiei naţionale de electricitate, cele mai mari unităţi fiind localizate în zona bazinului Olteniei. Cărbunii sunt cea mai abundentă resursă de energie de care dispune România, rezervele de huilă fiind disponibile pentru mai bine de 220 de ani, iar cele de lignit pentru încă aproximativ 50 de ani. În comparaţie, rezervele de petrol şi de gaze mai ajung numai pentru circa 15 ani ţinând cont de nivelul dovedit şi de producţia anuală a României.
Î