Un studiu efectuat de oamenii de ştiinţă a scos la iveală că fiecare limbă vorbită în prezent îşi are originile într-un dialect preistoric african, relatează Daily Mail.
Cercetătorii au analizat peste 500 de limbi şi au ajuns la concluzia că toate au acelaşi strămoş, o limbă africană uitată, datând din Epoca de Piatră. Mai mult decât atât, experţii au descoperit că vorbirea a evoluat mult mai timpuriu decât se credea şi anume cu cel puţin 100.000 de ani în urmă.
Oamenii de ştiinţă au numărat sunetele (foneme) distincte utilizate în 504 de limbi din întreaga lume. Aceştia au observat că numărul lor diferă de la o limbă la alta şi tinde să crească pe măsură ce se apropie de teritoriul african de la sud de Sahara. Totodată, africanii din ziua de azi au o diversitate genetică mult mai mare decît europenii.
Diferenţele dintre numărul fonemelor din fiecare limbă reflectă tiparele de migraţie a strămoşilor noştri, pe măsură ce au părăsit Africa, acum 70.000 de ani.
Un studiu efectuat de oamenii de ştiinţă a scos la iveală că fiecare limbă vorbită în prezent îşi are originile într-un dialect preistoric african, relatează Daily Mail.
Cercetătorii au analizat peste 500 de limbi şi au ajuns la concluzia că toate au acelaşi strămoş, o limbă africană uitată, datând din Epoca de Piatră. Mai mult decât atât, experţii au descoperit că vorbirea a evoluat mult mai timpuriu decât se credea şi anume cu cel puţin 100.000 de ani în urmă.
Oamenii de ştiinţă au numărat sunetele (foneme) distincte utilizate în 504 de limbi din întreaga lume. Aceştia au observat că numărul lor diferă de la o limbă la alta şi tinde să crească pe măsură ce se apropie de teritoriul african de la sud de Sahara. Totodată, africanii din ziua de azi au o diversitate genetică mult mai mare decît europenii.
Diferenţele dintre numărul fonemelor din
