Foto: François Lenoir / Reuters NATO trebuie să aducă garanţii că sistemul de apărare antirachetă din Europa (din care ar face parte şi România) nu va fi îndeptat împotriva potenţialului strategic rusesc. Garanţii reale, nu retorică. Cel puţin, asta cere trimisul Moscovei la sediul NATO din Bruxelles, Dmitri Rogozin (foto), potrivit RIA Novosti.
Diplomatul rus a readus în discuţie lipsa de încredere a Moscovei faţă de acest proiect cu doar o zi înainte de reuniunea Consiliului Rusia-NATO la nivel de miniştri de Externe, ce are loc astăzi la Berlin. Recent, Rusia indicase că ar dori să deţină controlul asupra unuia dintre cele două „butoane roşii” care vor controla scutul. Rogozin, care prezidează grupul interministerial însărcinat să coopereze cu NATO pe dosarul scutului antirachetă, a afirmat că Rusia speră să ajungă la un acord cu privire la „condiţiile concrete de realizare a scutului, care să împiedice vizarea unuia dintre membrii Consiliului Rusia-NATO, chiar şi în cel mai dramatic caz”.
Alianta atlantică insistă asupra creării a două sisteme de apărare antirachetă coordonate, dar independente. Moscova propune, în schimb, un sistem indivizibil care să integreze dispozitivele celor două părţi.
România s-a oferit să găzduiască elemente ale scutului antirachetă, iar acest proiect a fost menţionat în concluziile finale ale summitului NATO de la Lisabona, din noiembrie 2010.
Foto: François Lenoir / Reuters NATO trebuie să aducă garanţii că sistemul de apărare antirachetă din Europa (din care ar face parte şi România) nu va fi îndeptat împotriva potenţialului strategic rusesc. Garanţii reale, nu retorică. Cel puţin, asta cere trimisul Moscovei la sediul NATO din Bruxelles, Dmitri Rogozin (foto), potrivit RIA Novosti.
Diplomatul rus a readus în discuţie lipsa de încredere a Moscovei faţă de acest proiect cu doar o zi înainte d
