Fondurile europene trebuie văzute ca surse pentru investiţii, iar beneficiarii care cred ca ele pot fi accesate pentru a acoperi nişte deficite pe termen scurt au o mare problemă, a fost una dintre concluziile evenimentului Caravana Fondurilor Europene 2011, Cum vor schimba fondurile europene România? , organizat ieri la Sibiu de către ZF în parteneriat cu Banca Transilvania, Bancpost, EximBank şi firma de consultanţă Accreo.
Fondurile europene au început să se vadă în economie, dar diferenţiat, cu rezultate mai bune pe resurse umane şi mai slabe pe infrastructură, construcţii sau energie. Până la jumătatea lunii martie, România a atras 11% din cele 19,7 mld. euro pe care le are la dispoziţie în perioada 2007-2013, astfel că ritmul trebuie accelerat, pentru că de rezultatele din această etapă vor depinde alocările din perioada 2014-2020.
"În 2011 lucrurile sunt total diferite comparativ cu 2007. În aceşti ani toată lumea a ajuns la o viziune mai coerentă. Perioada în care investitorii veneau la bănci şi cereau finanţare fără să aducă niciun element de garanţie, fără să rişte nimic, a trecut. Un proiect înseamnă că toţi actorii trebuie să rişte", a spus Otilia Frolu, director sector public în cadrul Bancpost.
Despre "orchestra" care se află în spatele unui proiect european şi despre riscul comun asumat a vorbit şi Ilie Vonica, proprietarul grupului farmaceutic Polisano şi unul dintre cei mai mari antreprenori din Sibiu. Vonica a luat bani europeni pentru mai multe proiecte în industria farma şi a explicat că are în prezent un departament specializat care urmăreşte toate oportunităţile de finanţare.
"Ai nevoie de o orchestră care să cânte aceeaşi partitură. Trebuie să te gândeşti la toate amănuntele, altfel ai probleme majore în implementarea proiectului", a spus Vonica. Omul de afaceri a atras însă atenţia asupra faptului că sănătat
