Verdictul în procesul croatului Ante Gotovina este anunţat vineri, 15 aprilie, la Haga. Acuzarea a cerut 27 de ani de închisoare împotriva fostului general, acuzat de crime de război.
Corespondentul RFI la Bruxelles, Mihaela Gherghişan
Fostul general Ante Gotovina a condus operaţiunea Furtuna în 1995, prin care a recucerit regiunea Krajina, capturată de armata sârbă în 1992. Aceasta s-a soldat cu pierderea de vieţi omeneşti şi a creat un exod sârb de circa două sute de mii de persoane, dar i-a adus un statut de erou naţional generalului.
Chiar şi la Bruxelles se ştie că destinul european al Croaţiei a fost condiţionat în mod artificial acum zece ani de arestarea lui Gotovina. S-a dorit atunci ca Serbia şi Croaţia să nu aibă tratamente complet diferite privind responsabilitatea în conflictul ce a dus la destrămarea Iugoslaviei.
Ante Gotovina, în vârstă de 55 de ani, născut la Pasman, în Croaţia este astăzi cetăţean croat şi francez. El s-a înrolat în Legiunea Străină la nici 18 ani, servind în mai multe ţări din America Latină.
Unele fapte de mică criminalitate sunt însă asociate numelui său în acea perioadă. Este vorba printre altele despre un furt de bijuterii în 1986, în sudul Franţei, un incident neelucidat.
În 1991, Ante Gotovina capătă însă profilul războinicului patriot. El părăseşte Franţa, pentru a se înrola în Garda Naţională Croată, devenită mai târziu armata croată.
Ridicat la gradul de general în 1995, Gotovina devine apoi inspector general al armatei, dar refuză în 2000, împreună cu alţi şase generali, o cooperare cu Tribunalul Penal Internaţional de la Haga.
Un an mai târziu, Tribunalul îl inculpă pentru crime de război. Acesta este începutul exilului său în diferite ţări pe mai multe continente, până la arestarea sa în Tenerife, în 2005.
Încarcerarea lui Gotovina la închisoarea Scheveningen di
