Circa 800 de acţionari minoritari ai Asirom Bucureşti, printre care şi foşti angajaţi ai societăţii, care deţin cumulat circa 1% din capitalul firmei de asigurare şi au rămas captivi în societate în urma delistării companiei de pe piaţa RASDAQ, şi-au făcut o asociaţie denumită Grupul Acţionarilor Asirom Puternici Împreună (GAAPI) prin care speră să determine compania să le ofere un preţ corect la care să-şi vândă acţiunile sau posibilitatea de a tranzacţiona titlurile fie şi pe o piaţă nereglementată, precum un sistem alternativ de tranzacţionare (ATS).

Printre cei 800 de minoritari de la Asirom se regăsesc mulţi foşti angajaţi ai societăţii care au participat la programele prin care firma le-a oferit acţiuni în companie.

Delistarea Asirom-ului, iniţiată de omul de afaceri Ioan Niculae înainte ca acesta să vândă pachetul majoritar de acţiuni către grupul austriac Vienna Insurance Group (VIG), s-a realizat în iunie 2009, după un şir de procese care au durat trei ani.

În martie 2006 acţionarul majoritar al Asirom Ioan Niculae, care controla în acel moment circa 58% din acţiuni prin intermediul Interagro şi al Rafinăriei Astra, a hotărât delistarea companiei de pe Bursa RASDAQ folosindu-se de o ordonanţă a CNVM emisă cu o lună înainte care permitea delistarea companiilor prin hotărâre extraordinară a acţionarilor luată cu majoritate de voturi.

Preţul de delistare oferit atunci de companie, de 0,3409 lei/acţiune, era la jumătate faţă de cel de pe bursă, fapt pentru care principalii minoritari ai Asirom, care erau la acea vreme fondurile de investiţii QVT şi Broadhurst, au atacat decizia de delistare în justiţie, iar operaţiunea a fost suspendată timp de trei ani până la încheierea procesului.

În 2007 QVT şi Broadhurst au ieşit din acţionariat prin vânzarea pachetelor către mai multe vehicule de investiţii înregistrate în Cipru şi nu au mai f