Generalul croat Ante Gotovina a fost condamnat la 24 de ani de inchisoare de către Tribunalul Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie, pentru crimele comise împotriva sârbilor din Krajina în 1991-1995. Gotovina, privit ca erou naţional în Croaţia, a fost găsit vinovat în nouă cazuri de crime de război, printre care crimă, tratamente inumane şi deportare forţată. Alături de Gotovina a fost condamnat la 18 ani de închisoare şi generalul Mladen Markac. Cei doi şi-au susţinut nevinovăţia de la începutul procesului, în 2008. Procesul a debutat pe 11 martie, când se împlineau doi ani de la moartea lui Slobodan Miloşevici.
În banca acuzaţilor ar fi trebuit să se mai afle şi fostul preşedinte croat Franjo Tudjman, ministrul croat al Apărării din acea perioadă şi doi şefi de stat major, scria presa occidentală la începutul procesului, însă aceştia muriseră între timp.
Aproximativ 200.000 de sârbi au fost deportaţi din Krajina în 1995, dintre care cel puţin 150 au fost ucişi, în cadrul Operaţiunii Furtuna, care a durat doar patru zile. Armata croată a fost atunci consiliată şi înzestrată de către CIA şi alte servicii occidentale, după cum declara Hrvoje Sarinici, fostul şef de cabinet al preşedintelui croat Franjo Tudjman.
Atât timp cât a durat regimul Tudjman (1991-1999), Ante Gotovina a fost o figură marcantă în Croatia. El a căzut în dizgraţie imediat după venirea la putere a preşedintelui Stjpe Mesici, iar la scurt timp a fost pus sub acuzare de Tribunalul de la Haga. După patru ani în care s-a ascuns, Gotovina a fost arestat în Tenerife, spre binele cauzei aderării Croaţiei la NATO şi Uniunea Europeana, dupa cum a fost arestat pentru corupţie, în 2010, fostul premier Ivo Sanader.
În 2000, cotidianul Nacional îl acuza pe Gotovina de trafic de arme în favoarea unor grupări teroriste. Redactorul-şef al Nacional a fost asasinat în 2008, la scurt t
