Face parte din generatia marilor artisti dinainte de '89, care au ridicat muzica usoara din Romania pe culmi. Ne-a ramas tuturor in minte si-n suflet, cu magnifica melodie "De-ai fi tu salcie la mal". O voce penetranta, inconfundabila, care i-a adus si premiul intai la festivalul international "Coupe d'Europe" din Belgia, in 1971. Tot ea este si fetiscana blonda din filmele "Asediul" si "Bariera", dar si femeia energica si decisa, care, dupa cativa ani de absenta din tara, a revenit in linia intai, pentru a pune pe roate Uniunea Artistilor Liber Profesionisti. Imperechere armonioasa de gingasie si determinare, de gratie si aplomb, si-a facut din public cel mai bun aliat. O forta pe care conteaza, si in dorinta ei de a deveni europarlamentar
Bucuresti - Paris, tur-retur
- Sunteti o stea rasarita pe cerul muzicii noastre usoare, intr-o perioada care a dat interpreti straluciti. Au trecut 40 de ani de atunci. Ce va mai amintiti din anii aceia de glorie?
- Am amintiri luminoase, pentru ca am fost inconjurata de oameni de calitate, de colegi de generatie foarte talentati, iar asta crea intre noi un spirit de emulatie care ne facea bine. Daca o colega de-a mea facea ceva foarte reusit, da, simteam intepatura invidiei, pentru ca e un sentiment uman, dar la mine se concretiza prin dorinta de a crea ceva si mai frumos. Ne vedeam foarte des, mergeam la petreceri impreuna, ne ajutam la nevoie. Nu pot uita plecarile noastre in turnee, cu Aurelian Andreescu, Horia Moculescu sau Cornel Constantiniu, care aveau un umor nebun. Erau rezerve inepuizabile de replici amuzante, orice putea fi un subiect de gluma, ca o nevoie de a echilibra seriozitatea cu care ne respectam profesiunea si publicul. Faceam abstractie de regimul politic, traind pe alta lume, mereu cu visul unei cariere adevarate, ca cea a artistilor din Vest, dar daca se poate aici, in tara
