Ştefan Grec colecţionează de 40 de ani rădăcini de arbori cu forme ciudate, cărora le dă nume şi pe care le expune în casa lui din Pasul Prislop. „Muzeul Rădăcinilor“ reuneşte peste o sută de obiecte, care mai de care mai bizare. Vizitatorii nu trebuie să plătească nimic pentru a se bucura de ciudata colecţie.

Cale de 40 de kilometri soţii Grec nu au ţipenie de om în jur. Cei doi trăiesc singuri, în pustietate, la baza Pasului Prislop, la graniţa dintre judeţele Maramureş şi Suceava, într-o casă bătrânească pe a cărei poartă scrie: „Muzeul Rădăcinilor". Ştefan Grec (69 de ani) a transformat pasiunea sa de a colecţiona diverse obiecte într-un mod de viaţă.

A amenajat un veritabil muzeu în propria sa casă, în care expune peste 100 de rădăcini cu forme bizare de arbori pe care le-a găsit de-a lungul anilor în care a colindat pădurile Maramureşului. „Am lucrat o viaţă întreagă la pădure, ca muncitor forestier. Din anii '70 am început să strâng rădăcinile cu forme ciudate pe care le-am găsit prin pădure", îşi începe povestea pensionarul.

„Natura ne dă lecţii de viaţă"

Cranii de animale găsite şi conservate

Ştefan Grec spune că nu a modificat nimic la rădăcinile pe care le-a cules în pădure şi pe care, mai apoi, le-a adăugat ineditei sale colecţii. „Natura ne dă, uneori, adevărate lecţii de viaţă. Trebuie doar să învăţăm să le înţelegem", crede bărbatul. Ştefan Grec a adunat, de-a lungul timpului, rădăcini cu forme ciudate, pe care le-a denumit după ce vedea el în acestea. Pe etichetele lipite pe fiecare rădăcină în parte stau scrise denumiri precum: „Dracula", „Şarpele încolăcit", „Jirinovski", „Creierul pădurii", „Fiara din adâncuri", „Cumpăna fântânii", „Pasărea Phoenix", „Muma pădurii", „Pâinea vieţii".

Pentru a păstra un timp mai îndelungat „în viaţă" rădăcinile, mai cu seamă cele de molid, care după