În plin secol al informaţiei, al internetului, al telefoniei 3G, I-Pad-ului, I-phone-ului, Facebook-ului şi Twitter-ului, o mână de oameni continuă să comunice ca pe timpurile când Marconi doar ce revoluţionase telegrafia fără fir. Sursa: VLAD STĂNESCUSursa: VLAD STĂNESCUSursa: VLAD STĂNESCU
1 /.
Nu mai puţin de 6.000 de români au ales să lege prietenii pe, poate, cea mai veche reţea de socializare din lume, ce-şi are originea încă dinainte de naufragiul Titanicului. Se ştiu între ei mai ales după indicative: YO31ILR, YO3GOD, YO5BLA.
Sunt organizaţi în cluburi, au chiar o federaţie naţională şi "mişcarea" lor este asimiliată ca sport. În fiecare marţi, la etajul 1 al unei clădiri vechi de pe Popa Tatu, nr. 1, din Capitală, se adună o parte din peste cei o sută de membri ai Radioclubului Municipal Bucureşti. Atâta doar că media de vârstă creşte de la an la an, în prezent depăşind binişor şase decenii. Îşi spun, mândri, radioamatori.
Abecedarul şi alfabetul Morse
Inginerul electronist Vasile Ciobăniţă a învăţat, aproape concomitent, literele abecedarului şi punctele şi liniile alfabetului Morse. Se întâmpla acum 55 de ani, la Piatra Neamţ. Prinsese microbul radiofoniei de la un unchi care confecţiona aparate cu galenă. "În clasa a VIII-a, la 15 ani, am dat examen de Radioamator-Receptor. Abia după majorat am primit licenţa de Radioamator-Emiţător şi indicativul Y08APG", îşi aminteşte veteranul undelor radio.
Şi acum are acelaşi indicativ, numai cifra 8 transformându-se în 3 din cauza faptului că a dat oraşul de sub Pietricica pe aglomeratul Bucureşti. "Prima dragoste a fost telegrafia în Morse. Era un mod tradiţional de comunicaţii încă de pe la 1900. E uşor de transmis, iar recepţia e bazată pe proprietatea creierului de a scoate semnalele din zgomot", încearcă să explice domnu’ Vasile, cât mai simpl
